I.POPOARE SI SPATII ISTORICE - Romanitatea românilor in viziunea istoricilor

       Romanitatea românilor reprezintă un element esenţial al identităţii lingvistice si culturale a poporului român. Astfel,românii sunt un popor romanic, al cărui proces de formare a cunoscut trei etape:

          *existenţa civilizaţiei geto-dacice, supusă cuceririi romane, in urma războaielor daco-romane din 101-102 si 105-106;
          *sinteza daco-romană, realizată în urma procesului de romanizare;
          *desăvârşirea etnogenezei în urma contopirii populaţiei daco-romane cu migratorii slavi în secolul VI-VII .
       Civilizaţia geto-dacă atinge apogeul în timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44 î.Hr.) si, respectiv, în timpul lui Decebal, cel care a refăcut unitatea statului dac (87-106) şi în timpul  căruia Dacia a fost cucerită de romanii cunduşi de împaratul Traian;
        Romanizarea geto-dacilor a fost realizată pe parcursul mai multor secole si a cunoscut mai multe etape:
           *cea iniţiala (sec. I. î.Hr. - sec. II. d.Hr.), începută in Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub stăpânire romană (sec. I. î.Hr.);
           *cea oficiala, realizată prin intermediul factorilor oficiali de romanizare şi al factorilor neoficiali. În  procesul de romanizare, un rol important l-a avut şi creştinismul, răspândit în limba latina;
           *cea postaureliana (sec. III-VII), în timpul căreia se produce şi romanizarea dacilor liberi, care nu fuseseră integraţi în provincia Dacia .
        Desăvârşirea procesului de formare a poporului şi a limbii române s-a realizat în condiţiile continuităţii daco-romane şi venirea migratorilor slavi (sec. VI-VII).
        Etnogeneza românească a durat mai multe secole,românii formându-se atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, unitatea lor fiind sparta de venirea slavilor in sec. al VII-lea.
        Caracterul limbii române este aşi el unul neolatin, cum o demonstrează si structura acestei limbi care conţine:
           *strat latin (60%)
           *substrat traco-dacic (10%)
           *adstrat slav (20%)
           *preluări din alte limbi (10%)
        După aşezarea slavilor la sud de Dunăre, limba română cunoaşte si ea o fragmentare în mai multe dialecte:
           *dialectul nord-dunărean (daco-roman)
           *dialectele sud-dunărene (aromân/macedoroomân; instro-român; megleno-român).
         Originea latină a poporului nostru a fost subliniată si de termenii cu care vecinii faceau referire la români, în Evul Mediu: walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, în sec.XV-XVII, călătorii străini i-au numit pe locuitorii Tărilor Române ,,romani".
         Etnogeneza românilor a cunoscut diferite teorii: cea autohtonistă şi cea imigraţionistă.